Definita cuvantului jurui
JURUÍ1, juruiesc, vb. IV. Tranz. (Înv și reg.) A făgădui, a promite în mod solemn. ◊ A făgădui ca soț (sau soție). ◊ Refl. A se lega prin jurământ. – Din magh. gyürüzni „a logodi”.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu jurui
a nu vedea mai departe de lungul nasului expr. 1. a fi limitat, a avea vederi înguste. 2. a fi lipsit de imaginație. Vezi definitia »
șfăcuí, șfăcuiésc, vb. IV (reg.) a strânge cu șfacul. Vezi definitia »
CARTIRUÍ vb. IV. tr. A încartirui. [Pron. -ru-i, p.i. -iesc, conj. 3,6 -iască. / < cartier, după germ. einquartieren, rus. kvartirovati]. Vezi definitia »
CARTIRUÍ vb. tr. a încartirui. (după rus. kvartirovati) Vezi definitia »
PIRUÍ, pers. 3 píruie, vb. IV. Intranz. (Despre păsări) A cânta în triluri; a ciripi. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »