GRÉVĂ s. f. formă organizată de luptă a salariaților din încetarea colectivă a activității, cu scopul de a determina satisfacerea unor revendicări. ♦ ~ generală = grevă care cuprinde toate unitățile dintr-o ramură industrială, dintr-un oraș, dintr-o țară etc.; ~ japoneză = grevă a salariaților care se face publică prin arborarea unei brasarde la brațul fiecărui salariat, fără a recurge la încetarea lucrului; ~ a foamei = refuz de a mânca, manifestare de protest politic. (< fr. grève) Vezi definitia »

frecangeală, frecangeli s. f. s. f. preludiu sexual în cursul căruia partenerii ajung la orgasm, drept urmare actul sexual propriu-zis nu mai are loc. Vezi definitia »

AGROCENÓZĂ s.f. Zonă cultivată cu plante agricole. [< fr. agrocénose, cf. gr. agros – câmp, koinos – în comun]. Vezi definitia »

povátă, povéți, s.f. (înv.) adăpost rudimentar (pe lângă o stână). Vezi definitia »

TIMÍNĂ, timíne, s. f. Pirimidină (C₅H₆N₂O₂) care reprezintă una dintre cele patru baze care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic. Cf. adenină, citozină, guanină și uracil. (terminolog. științif., din neolat. thymus (= timus, glandă din care a fost izolată pentru prima dată) + suf. -ină (cf. citozină); cf. engl., fr. thymine) [MW, TLF] Vezi definitia »