SCĂPĂRÁT s. n. Faptul de a scăpăra. – V. scăpăra. Vezi definitia »

LEGÁT² s. n. (jur.) dispoziție testamentară prin care se lasă un bun, o obligație etc. cuiva. ◊ bunul însuși. (< lat. legatum) Vezi definitia »

AȚIȚÁT, -Ă adj. v. ațâțat. Vezi definitia »

praxát, -ă, adj. (reg.; despre oameni) experimentat. Vezi definitia »

înțepușát, înțepușátă, adj. (reg.) 1. împuns, înțepat cu țepușa. 2. (despre gura sacului) legat. 3. (despre părul capului) ridicat în sus ca țepușele. 4. înțepenit în fața cuiva, proțăpit. Vezi definitia »