Definita cuvantului leafă
LEÁFĂ2, lefuri, s. f. 1. Salariu. Soldă pe care o primesc soldații mercenari. ◊ Expr. În leafă = ca mercenar. [Pl. și: lefi] – Din tc. ulûfe. Cf. scr. (u)lefa, bg. lefe.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu leafă
grípcă (grípci), s. f. – 1. Unealtă care servește la curățarea doagelor. – 2. Roată cu zimți. – Var. grifcă, hripcă, sgripcă. Bg. ogripka (Conev 62; Candrea, GS, VI, 324; Scriban), din sl. greti, grebą „a răzui”, dintr-un sl. gribka, după DAR, din sb., bg. zagribam „a răzui”, după Skok 70). Vezi definitia »
LOCOMOBÍLĂ, locomobile, s.f. – V. locomobil (2) [DEX'98] Vezi definitia »
ZĂGẤRNĂ, zăgârne, s. f. (Reg.) Săculeț de pânză folosit la stână pentru a strecura brânza; sedilă. – Et. nec. Vezi definitia »
LARINGÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei laringelui. (< fr. laryngite) Vezi definitia »
BRAȘOVEÁNCĂ, brașovence, s. f. Căruță sau trăsură mare cu coviltir. – Din brașovean + suf. -că. Vezi definitia »