PLUTÍT¹ s. n. Faptul de a pluti. ♦ Transportare a lemnului prin menținerea lui la suprafața unei ape curgătoare. – V. pluti. Vezi definitia »

ZINCÍT s.n. Oxid natural de zinc. (din fr. zincite) Vezi definitia »

STATOLÍT, statolite, s. n. 1. (Anat.) Concrețiune calcaroasă conținută de statocist. ♦ Otolit. 2. (Bot.) Incluziune intracelulară, solidă, de grăunciori de amidon, la plante. – Din fr., engl. statolithe. Vezi definitia »

INDEFINÍT, -Ă adj. 1. Care nu este definit, care nu este explicat; nedefinit, nelămurit. 2. (Gram.) Nehotărât. [Cf. fr. indéfini]. Vezi definitia »

MĂRGĂRÍT¹, (1) mărgărite s. n., (2) s. m. 1. S. n. Mărgăritar (1). 2. S. m. Lăcrimioară. [Var.: (2) mărgărínt s. m.] – Din ngr. margharítis. Vezi definitia »