CASÚLĂ s. f. veșmânt cu aspect de pelerină fără mâneci și cu o singură deschizătură pentru cap, la preoții catolici. (< germ. Casula, lat. casula) Vezi definitia »

ALBITÚRĂ, albituri, s. f. 1. (La pl.) Totalitatea rufelor (de pat, de corp etc.); lenjerie. 2. Nume generic dat exemplarelor mici de plătică, babușcă etc.; albișoară. 3. (Reg.) Nume dat rădăcinilor de pătrunjel și de păstârnac. 4. (Tipogr.) Mici piese de plumb care servesc la completarea spațiului alb dintre litere, cuvinte sau rânduri; p. ext. spațiu alb între rânduri. – Alb + suf. -itură. Vezi definitia »

MOÁCĂ, moace, s.f. 1. (Fam.) Cap. 2. Epitet dat unei persoane încete, leneșe. Vezi definitia »

TÉSERĂ s.f. (Ant.) Fisă de metal folosită ca bilet de intrare la spectacole. [< lat. tessera]. Vezi definitia »

glucóză s.f. Monozaharidă de culoare albă, cristalizată, dulce, care se găsește în miere, în fructe, în compoziția glucidelor. (< fr. glucose) Vezi definitia »