TIMPÁN¹ s. n. 1. membrană elastică ce separă urechea internă de conductul auditiv extern. 2. perete de lemn sau de beton armat, parțial scufundat sub apă, care împiedică pătrunderea corpurilor în aducțiune, în camera de echilibru etc. ◊ membrană care separă două camere într-un rezervor. 3. instrument muzical de percuție, acrodabil, dintr-un cazan emisferic de aramă acoperit cu o membrană de piele pusă în vibrație prin lovirea cu două baghete din lemn. 4. spațiu triunghiular între cornișele unui fronton, decorat cu sculpturi; suprafața între orizontală și arcele unei bolți. 5. (tehn.) pinion dințat. (< fr. tympan, it. timpano) Vezi definitia »

organ care are bevoie lumea de a se inmulti, mai ales la sex Vezi definitia »

SEMIURBÁN, -Ă, semiurbani, -e, adj. Parțial urbanizat. [Pr.: -mi-ur-] – Semi- + urban. Vezi definitia »

CIOCÂRLÁN, ciocârlani, s. m. 1. Pasăre de culoare brună-cenușie, cu un moț în vârful capului (Galerida cristata). 2. Bărbătușul ciocârliei. – Cf. cioc². Vezi definitia »

PELVIÁN, -Ă adj. al pelvisului. ♦ centură ~ă = totalitatea oaselor care leagă membrele inferioare de coloana vertebrală; membre ~ ene = membrele posterioare la nevertebrate; prezentație ~ă = poziție a fătului, la naștere, cu bazinul înainte. (< fr. pelvien) Vezi definitia »