TRINITRÍNĂ s.f. (Chim.) Lichid uleios, folosit ca medicament cu acțiune rapidă de dilatare a arterelor aflate în stare de spasm și de relaxare a musculaturii bronhiilor, intestinului și căilor biliare. [< fr. trinitrine]. Vezi definitia »

IÚȘCĂ¹ s. f. (Rar; în expr.) Iușcă de femeie = femeie șireată și plină de temperament. – Cf. femeiușcă. Vezi definitia »

LORÍCĂ s. f. 1. armură medievală; platoșă, cuirasă. 2. carapace silicioasă a celulei la diatomee. (< lat. lorica) Vezi definitia »

CÓMĂ² s.f. 1. A noua parte dintr-un sunet, care este cea mai mică diviziune a tonului perceptibilă cu urechea; semn care indică (în muzica instrumentală) frazele și (în muzica vocală) locurile unde se respiră. 2. (Rar) Virgulă. [< it. coma, germ. Komma, cf. gr. komma – fragment de frază]. Vezi definitia »

CICLOÍDĂ, cicloide, s. f. Curbă plană descrisă de un punct al unui cerc care se rostogolește fără alunecare pe o dreaptă fixă. – Din fr. cycloïde. Vezi definitia »