Definita cuvantului nucleosinteză
NUCLEOSINTÉZĂ, nucleosinteze, s. f. (Astron.) Formare a nucleelor de elemente chimice în urma reacțiilor termonucleare din stadiile inițiale ale expansiunii universului sau din interiorul stelelor. [Pr.: -cle-o-] – Din fr. nucléosynthèse.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nucleosinteză
VIPÚȘCĂ, vipuști, s. f. Fâșie îngustă de postav, cusută ca garnitură de altă culoare la unele uniforme (pentru a masca anumite cusături, mai ales cusătura exterioară a pantalonilor). ♦ P. gener. (Rar) Fâșie, bandă îngustă (dintr-un material). [Var.: (înv.) vipíscă s. f.] – Din rus. vypuška. Vezi definitia »
șopârleáță, șopârléțe, s.f. (reg.) 1. șopârlă. 2. persoană sprintenă, vioaie. 3. persoană fără importanță sau ușuratică. Vezi definitia »
FENOLFTALEÍNĂ s. f. colorant sintetic preparat din fenol, folosit în chimie ca indicator acid-bază. (< fr. phénolphtaléine) Vezi definitia »
broáscă (-ște), s. f.1. Animal amfibiu batracian. – 2. Nopal (Opuntia ficus indica). – 3. Broscuță (sublinguală). – 4. Încuietoare la ușă; gaura cheii. – 5. Rindea lungă. – 6. Clin. – 7. Piese, organe sau părți ale unor ansambluri determinate, care servesc la susținerea altor piese, cum sînt suportul axei roții hidraulice; capitelul coloanelor, în construcțiile specifice. – Mr. broască, megl. broască „broască țestoasă”. Lat. *brosca (Pușcariu 221; REW 1329; Candrea-Dens., 183; DAR); cf. alb. breskë, it. rospo (mil. arezz. brosco), ladin. rusk. Cuvîntul a fost considerat la început autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 8; Cihac, II, 714), sau der. din gr. βρόθαϰος (Crețu 309). Pentru evoluția semantică de la „broască” la „încuietoare”, cf. Rohlfs, Quellen, 52 și Iordan, BF, VI, 169; imaginea broscuței este proprie și sp., ca și fr. grenouillette, it. ranella. Din rom. a trecut în ngr. μπράσϰα (Meyer, Neugr. Studien., 77; Murnu 36), săs. bruaskë. Der. broscan, s. m. (broască); broscănesc, adj. (de broaște); broscar, s. m. (poreclă dată persoanelor care mănîncă broaște); broscărie, s. f. (apă cu multe broaște); broscărime, s. f. (cantitate de broaște); broscaș, s. m. (tîmplar, dulgher); broschiță, s. f. (broderie cu fire în culori); broscoaică, s. f. (broască); broscoi, s. m. (broască; copil mic mucos; Arg., pistol); broscos, adj. (care are broaște din belșug); broștesc, adj. (de broaște); broștește, adv. (ca broaștele); broștet, s. n. (cantitate de broaște). Vezi definitia »
firfiricúță s.f. (reg.) nume de floare. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z