CĂLIBILITÁTE s. f. Proprietate a unui metal de a putea fi călit (I 1). – Călibil + suf. -itate. Vezi definitia »

CALITÁTE s.f. 1. Categorie filozofică prin care se desemnează sistemul însușirilor esențiale ale unui obiect, ale unui fenomen etc., în virtutea cărora el este obiectul, fenomenul dat și nu altul. 2. Însușire (bună sau rea); (p. restr.) caracteristică pozitivă. ♦ (Log.) Însușire a unei judecăți predicative de a fi afirmativă sau negativă. 3. Situație, poziție, titlu, condiție care constituie sau dă un anumit drept. ♦ Diferență de valoare între un turn și un nebun sau un cal la jocul de șah. [< lat. qualitas, cf. fr. qualité, it. qualità]. Vezi definitia »

BRANHIOMICÉTE s. f. pl. ciuperci inferioare care parazitează vasele sangvine din lamelele branhiale ale peștilor. (< fr. branchiomycétes) Vezi definitia »

PUDICITÁTE s. f. Însușirea de a fi pudic; pudoare. – Din fr. pudicité. Vezi definitia »

profundaménte adv. (înv.) în mod profund. Vezi definitia »