Definita cuvantului nunțiatură
NUNȚIATÚRĂ, nunțiaturi, s. f. 1. Reprezentanță diplomatică a Vaticanului într-o țară străină, condusă de un nunțiu. ♦ Local unde funcționează această reprezentanță. 2. Funcția de nunțiu. [Pr.: -ți-a Var.: nunciatură s. f.] – Din it. nunziatura.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nunțiatură
POLIGENÉZĂ s. f. 1. concepție potrivit căreia fenomenele biologice, sociale, lingvistice etc. nu derivă dintr-un izvor comun, ci au origini multiple. 2. descendentă din mai multe linii parentale. (< fr. polygénèse) Vezi definitia »
HIDRÚRĂ, hidruri, s. f. Combinație a hidrogenului cu alte elemente chimice. ◊ (Chim.) Hidrură de bor = boranVezi nota. – Din fr. hydrure. Vezi definitia »
TRICICLÉTĂ, triciclete, s. f. Vehicul (pentru copii) cu trei roți dispuse pe două osii paralele, pus în mișcare prin învârtirea unor pedale asemănătoare cu ale bicicletei; triciclu. – Din fr. tricycle (modificat după bicicletă). Vezi definitia »
PLÁJĂ s.f. 1. Țărm jos de mare acoperit cu nisip fin, pe care se fac băi de soare; orice loc pe malul unei ape unde se fac băi de soare. ◊ A face plajă = a face băi de soare. 2. (Telec.) Plajă de modulație = domeniu de modulație. [< fr. plage]. Vezi definitia »
bou-de-ápă (gândac) s. m., art. bóul-de-ápă; pl. bói-de-ápă, art. bóii-de-ápă Vezi definitia »