AFINITÁTE, afinități, s. f. 1. Potrivire între oameni sau între manifestările lor, datorită asemănării spirituale. 2. (Chim.) Proprietate a două substanțe de a se combina. 3. Proprietate a unui material textil de a se vopsi cu un anumit colorant. 4. (Jur.) Legătură de rudenie creată prin căsătorie între unul dintre soți și rudele celuilalt soț. – Din fr. affinité, lat. affinitas, -atis. Vezi definitia »

SÉTE s. f. Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului. ♦ Fig. Poftă, dorință arzătoare; dor. ♦ Loc. adv. Cu sete = cu pasiune, cu nesaț; p. ext. cu putere, cu violență, tare. – Lat. sitis. Vezi definitia »

ANUITÁTE s.f. Procedeu de plăți anuale prin care o sumă împrumutată se achită într-un anumit număr de ani, cuprinzând, în afara amortismentului, și dobânda. [Pron. -nu-i-. / cf. fr. annuité]. Vezi definitia »

RÁSCOTE s. f. Grămadă de lemne, vreascuri, crengi (aduse de apă). – Din rasc (var. lui vreasc) + suf. -ot. Vezi definitia »

OFIȚERÉȘTE adv. Ca un ofițer (I 1), în felul ofițerilor. – Ofițer + suf. -ește. Vezi definitia »