HÁRTĂ, hărți, s. f. Reprezentare grafică în plan orizontal a suprafeței pământului (totală sau parțială), generalizată și micșorată conform unei anumite scări de proporție și întocmită pe baza unei proiecții cartografice. ◊ (În sintagmele) Harta fusurilor orare = hartă care indică limitele reale ale fusurilor orare. Hartă geologică = hartă pe care este reprezentată răspândirea diferitelor formații geologice. Hartă hidrologică = hartă pe care sunt reprezentate repartiția proprietăților fizice și chimice și condițiile de zăcământ ale apelor subterane. Hartă lingvistică = hartă rezultată din cartografierea faptelor de limbă. Hartă sinoptică = hartă făcută din 6 în 6 ore în care se înscriu principalele elemente meteorologice. Hartă de anomalii = hartă care indică abaterile (actuale) ale unor elemente meteorologice, față de valorile medii multianuale. – Din ngr. hártis. Vezi definitia »

pendulă, pendule s. f. 1. limbă. 2. penis. Vezi definitia »

prefiínță, prefiínțe, s.f. (înv.) prezență. Vezi definitia »

PREÁTCĂ s. f. v. pretcă. Vezi definitia »

jalbă² s.f. (reg.) 1. nume de plantă – jalbă albă. 2. boală de vite; bube-dulci. Vezi definitia »