papacióc, -oácă, adj., s.m. și f. (reg. și fam.) 1. (adj.; despre oameni) urât, scofâlcit, zbârcit; urâcios, rău. 2. (s.f.; fam.) epitet pentru o persoană ridicolă din cauza îmbrăcămintei; paparudă, sorcovă, pupăză. 3. rachiu. Vezi definitia »

BRELÓC s. n. podoabă, amuletă purtată la ceas, la gât etc. (< fr. breloque) Vezi definitia »

BREBENÓC, brebenoci, s. m. (Bot.) Saschiu. – Ucr. bervinok. Vezi definitia »

BATÓC s. n. v. batog. Vezi definitia »

ARHILÓC s.m. Vers al poeziei latine și grecești, prezentând două variante : mare arhiloc = vers compus din șapte picioare, dintre care primele patru sunt dactili (sau spondei) și ultimele trei sunt trohei ; mic arhiloc = vers format din trei picioare, cu doi dactili și o silabă. [Cf. lat. archilochium, gr. archilocheios < Archilochos – poet liric grec din antichitate]. Vezi definitia »