HEPATICÉE s. f. pl. familie de plante criptogame cu frunze numai de o parte a tulpinii sau fără frunze. (< lat. hepaticeae) Vezi definitia »

DIPSACACÉE s.f.pl. Familie de plante asemănătoare cu compozeele, cuprinzând scaieții, sipica etc.; dipsacee; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. dipsacacées]. Vezi definitia »

URÉE s. f. Substanță organică incoloră, cristalizată, care se găsește în urină și în sânge (produsă de dezagregarea substanțelor azotoase în organismul animal) sau se obține pe cale sintetică, fiind folosită ca îngrășământ agricol sau la fabricarea unor mase plastice, a unor medicamente etc. (Pr.: -re-e] – Din fr. urée. Vezi definitia »

IRIDACÉE s. f. pl. familie de plante erbacee perene monocotiledonate, cu flori adesea decorative: stânjenelul (iris /II/). (< fr. iridacées) Vezi definitia »

TRAHÉE, trahei, s. f. 1. Tub elastic fibros și cartilaginos, la oameni și la animale, care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală sau nazală în bronhii. 2. Fiecare dintre tubulețele subțiri, chitinoase, deschise la exterior și ramificate în corpul insectelor, păianjenilor și miriapodelor, care servesc drept organ de respirație. 3. Fiecare dintre vasele lemnoase în formă de tuburi capilare prin care circulă seva brută în interiorul plantelor superioare. [Pr.: -he-e] – Din fr. trachée. Vezi definitia »