Definita cuvantului onora
ONORÁ, onorez, vb. I. Tranz. 1. A avea, a manifesta fața de cineva sau ceva respect, considerație, stimă; a cinsti, a respecta. ♦ (Fam.) A acorda cuiva o favoare de care trebuie să fie mândru. 2. A face pe cineva demn de cinste, de laudă. 3. A achita, a plati (în termen) o datorie bănească, o poliță etc. ♦ A retribui, a remunera. – Din lat. honorare, fr. honorer, it. onorare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu onora
fara luciu Vezi definitia »
BURÁ1, pers. 3 burează, vb. I. Intranz. A ploua mărunt și des; a burnița, a țârâi. – Din bură. Vezi definitia »
ADERÁ, adér, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „la”) 1. A se alipi, a se alătura unui partid, unei mișcări, unei ideologii, unei acțiuni, cunoscându-i și împărtășindu-i principiile. 2. A se ține strâns lipit de ceva. – Fr. adhérer (lat. lit. adhaerere). Vezi definitia »
DEBARÁ s.f. Încăpere, loc unde se țin lucruri folosite rar, vechituri etc. [Pl. -ale. / < fr. débarras]. Vezi definitia »
DEPLORÁ vb. tr. a deplânge. (< fr. déplorer, lat. deplorare) Vezi definitia »