Definita cuvantului rang
RANG, ranguri s. n. 1. Loc ocupat de cineva sau de ceva într-o ierarhie administrativă, bisericească, militară sau diplomatică după criteriul importanței, funcției etc.; treaptă într-o ierarhie. ◊ Expr. De prim rang sau de rangul întâi (sau al doilea etc.) = de calitatea, de categoria, de gradul întâi (sau al doilea etc.) 2. Număr care indică locul pe care îl ocupă un termen într-un șir. 3. (Franțuzism înv.) Șir de persoane. – Din fr. rang.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu rang
SMÓCHING s. n. costum bărbătesc, de gală, cu o croială specială, având reverele hainei și dunga laterală a pantalonilor din mătase. (< engl. smoking) Vezi definitia »
LÚPING s.n. Evoluție acrobatică în care un avion descrie o buclă în plan vertical. [< engl. looping]. Vezi definitia »
strung (-guri), s. n. – Mașină-unealtă care îndeplinește diferite operații de așchiere. – Var. Mold., Trans., strug, și der. Mr. strug. Sl. strugŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Tiktin; Conev 66), de la strugati „a răzui”, var. a lui stružiti, cf. struji, și bg., cr., slov., rus. strug. Nazala nu a fost explicată; ar putea fi o influență din gr., cf. ngr. στρουγγύλος „rotund”, cu atît mai mult cu cît γγ sau γϰ în loc de γ, ϰ este destul de frecventă în ngr. – Der. strungar, s. m. (strujitor), cf. bg. strugarĭ, sb. strugar; strungări, vb. (a strunji); strungărie, s. f. (strung, atelierul strungarului). Vezi definitia »
BAICHENG, oraș în NE Chieni (Jilin), la V de Harbin; 282 mii loc. (1986, cu suburbiile). Ind. constr. de mașini, chim. și a conf. Expl. de huilă. Vezi definitia »
TÚBING, tubinguri, s. n. Țeavă din coloana de extracție de la sondele petroliere. – Din germ. Tubbing. Vezi definitia »