CLEMÉNȚĂ, clemențe, s. f. (Livr.) Indulgență, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). – Din lat. clementia, fr. clémence. Vezi definitia »

PERIDIDIMÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a perididimului. [< fr. pérididymite]. Vezi definitia »

ARAMĂ, Constantin (n. 1919, Iași), inginer român. M. coresp. al. Acad. (1963), prov. univ. la București. A elaborat teoria supracomprimării motorului cu benzină. Lucrări privind teoria și exploatarea motoarelor cu ardere internă. Acad. (1991). Vezi definitia »

STÁZĂ s.f. Oprire sau încetinire a circulației sângelui sau a umorilor într-o parte a organismului. // -stază – element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) stază”, „oprire”. [< fr. stase, cf. gr. stasis]. Vezi definitia »

OSTEOCONDRÍTĂ s. f. inflamație a oaselor și a cartilajelor. (< fr. ostéochondrite) Vezi definitia »