Definita cuvantului redundanță
REDUNDÁNȚĂ, redundanțe, s. f. Surplus de informație transmis față de strictul necesar și care asigură exactitatea transmiterii informației în telecomunicații. ♦ Abundență inutilă de expresii, de cuvinte sau de imagini în formularea unei idei. [Var.: redondánță s. f.] – Din engl. redundance, fr. redondance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu redundanță
mutélcă (mutélci), s. f. – Piuliță. – Var. mutercă. Pol. muterka, din germ. Mütterchen „mămică” (Cihac, II, 207; Iordan, Dift., 95; Scriban; Iordan, BF, VI, 169). În Mold. Vezi definitia »
ZBUCIUMEÁLĂ s. f. (Rar) Zbucium, agitație, forfotă. – Din zbucium + suf. -eală. Vezi definitia »
ALITERATÚRĂ s. f. literatură lipsită de valoare estetică. (< fr. alittérature) Vezi definitia »
CORDELIÉRĂ s.f. 1. Călugăriță franciscană. 2. Șnur, cingătoare răsucită (ca frânghia). 3. Torsadă. [Pron. -li-e-. / < fr. cordelière]. Vezi definitia »
OCLUSÍVĂ, oclusive, adj.f. (În sintagma) Consoană oclusivă (și substantivat, f.) = consoană care se articulează printr-o ocluziune a canalului fonator, urmată de o explozie; consoană explozivă. [Var.: ocluzívă adj.f.] – Din fr. occlusive. Vezi definitia »