Definita cuvantului redundanță
REDUNDÁNȚĂ, redundanțe, s. f. Surplus de informație transmis față de strictul necesar și care asigură exactitatea transmiterii informației în telecomunicații. ♦ Abundență inutilă de expresii, de cuvinte sau de imagini în formularea unei idei. [Var.: redondánță s. f.] – Din engl. redundance, fr. redondance.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu redundanță
BRÁHĂ s. f. 1. Orz măcinat întrebuințat la fabricarea berii. 2. Reziduu pe fundul cazanului, după fabricarea rachiului. – Ucr. braha. Vezi definitia »
OCHITÚRĂ, ochituri, s. f. (Rar) Privire, căutătură din ochi1. – Ochi2 + suf. -tură. Vezi definitia »
cípsănă s.f. (reg.) nume de plantă. Vezi definitia »
PLOSCHÍȚĂ, ploschițe, s. f. Ploscuță. – Ploscă + suf. -iță. Vezi definitia »
TARÁBĂ, tarabe, s. f. 1. Un fel de masă pe care negustorii (ambulanți) își expun și își vând marfa la târguri, în piețe sau pe străzi. ◊ Loc. adj. (Depr.) De tarabă = de calitate proastă, p. ext. mahalagesc, trivial. 2. Tejghea (de cârciumă) la care stă negustorul. – Din tc. tarab. Vezi definitia »