căluț, s. m., sg. (dim., tox.) heroină. Vezi definitia »

TĂBUIÉȚ, tăbuiețe, s. n. Tăbâltoc. – Ucr. tobolec'. Vezi definitia »

GHIBÓRȚ, ghiborți, s. m. Pește de apă dulce, de culoare verde-măslinie, cu capul scurt și cu aripile dorsale contopite, terminate cu ghimpi (Acerina cernua). [Var.: ghigórț s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

preț (préțuri), s. n. – 1. Sumă de bani dată pentru un bun. – 2. Valoare. – 3. Echivalent. Lat. prĕtium (Pușcariu 1377; Candrea-Dens., 1442; REW 6746), cf. it. prezzo, prov. pretz, cat. preu, sp. prez. – Der. prețui, vb. (a valora, a aprecia; a costa); prețuitor, adj. (apreciator, amator de lupte cu tauri); prețuială, s. f. (valoare, estimare); prețălui (var. prețelui), vb. (Mold., a valora, a estima); prețăluitor, s. m. (evaluator, estimator); prețios, adj., din fr. précieux; prețiozitate, s. f. (caracter al prețioaselor din sec. XVII), din fr. préciosité. Miklosich, Slaw. Elem., 41, îl lega pe a prețălui cu sl. prĕcĕniti. Vezi definitia »

GLĂSÚȚ s. n. (Rar) Diminutiv al lui glas (1); spec. glas (1) de copil; glăscior. – Glas + suf. -uț. Vezi definitia »