CARÚRĂ, caruri, s. f. Formă a umerilor și a spatelui cuiva; spec. siluetă. ♦ Fig. Anvergură. – Din fr. carrure. Vezi definitia »

SECÁRĂ s. f. 1. Plantă anuală din familia gramineelor, cu paiul mai înalt și cu spicul mai aspru decât al grâului, care se cultivă ca plantă alimentară și furajeră (Secale cereale). 2. Compus: secară-cornută = conul-secarei. – Lat. secale. Vezi definitia »

DÁLĂ s.f. Placă (subțire) de piatră, de marmură, de beton etc., folosită la pardoseli, la căptușirea zidurilor etc. [Pl. -le. / < fr. dalle]. Vezi definitia »

CONTRACIVADIÉRĂ s. f. velă pătrată spre vârful bompresului, dedesubtul civadierei. (< fr. contre-civadière) Vezi definitia »

PSIHOTRÓNICĂ s.f. Disciplină biofizică care se ocupă cu studiul interacțiunilor la distanță între diferiți subiecți senzitivi, între aceștia și obiecte materiale sau alte organisme vii. [< engl. psychotronics]. Vezi definitia »