Definita cuvantului tradiție
TRADÍȚIE, tradiții, s. f. Ansamblu de concepții, de obiceiuri, de datini și de credințe care se statornicesc istoricește în cadrul unor grupuri sociale sau naționale și care se transmit (prin viu grai) din generație în generație, constituind pentru fiecare grup social trăsătura lui specifică. ♦ Obicei, uzanță; datină. ♦ Informație (reală sau legendară) privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmisă pe cale orală. [Var.: (înv.) tradițiúne s. f.] – Din fr. tradition.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu tradiție
zoofobíe s. f., art. zoofobía, g.-d. art. zoofobíei; pl. zoofobíi, art. zoofobíile Vezi definitia »
miríe (miríi), s. f. – Fisc. Tc. miri (Șeineanu, III, 81; Tiktin). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »
funăríe, funăríi, s.f. (reg., înv.) 1. atelier unde se fac sau prăvălie unde se vând funii. 2. totalitatea funiilor sau ștreangurilor destinate unei corăbii, unui transport sau unei mașini. Vezi definitia »
CONSECÚȚIE s. f. înlănțuire, legătură. ♦ (gram.) ă timpurilor = concordanța timpurilor. (< fr. consécution, lat. consecutio) Vezi definitia »
SACRISTÍE s. f. anexă a sanctuarului într-o biserică catolică, unde se păstrează obiectele și veșmintele de cult. (< lat. sacristia, fr. sacristie) Vezi definitia »