histotóm s. n., pl. histotoame (histotomuri) Vezi definitia »

rom¹ / rrom (persoană) adj. m., s. m., pl. romi / rromi; adj. f., s. f. rómă / rrómă, pl. róme / rróme Vezi definitia »

GLIÓM s.n. (Med.) Tumoare a unui nerv formată din țesut nevroglic. [Pl. -oame, pron. gli-om. / < fr. gliome, cf. gr. glia – clei]. Vezi definitia »

CROMOZÓM, cromozomi, s. m. (Biol.) Corpuscul al nucleului, purtător al caracterelor ereditare, care se formează în timpul diviziunii celulei și care este variabil ca formă la fiecare specie. – Din fr. chromosome. Vezi definitia »

GLIOBLASTÓM s. n. formă de gliom malign cu evoluție rapidă, care apare la vârsta mijlocie în emisferele cerebrale. (< fr. glioblastome) Vezi definitia »