bijóg (-gi), s. m. – Mîrțoagă. – Var. (Mold.) ghijoc, ghijoacă. Tc. bișak „bătrîn” (Bogrea, Dacor., IV, 794). Mai puțin probabil sînt ipotezele anterioare: din sl. bĕzati „a fugi” (Tiktin), sau de la ghiuj (DAR; Scriban). Vezi definitia »

HEMEROLÓG, -Ă, hemerologi, -ge, s. m. și f. Autor de calendare; persoană care studiază probleme legate de calendare. – Din fr. hémérologue. Vezi definitia »

REFLEXOLÓG, -Ă s. m. f. medic specialist în reflexologie. (< germ. Reflexolog) Vezi definitia »

ETOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în etologie (2). [Cf. it. etologo]. Vezi definitia »

polilóg (-gă), adj. – Guraliv, limbut. Ngr. πολύλογος (Gáldi 232). Sec. XVIII, înv. – Der. poliloghie (var. polologhie), s. f. (vorbărie, flecăreală, pălăvrăgeală), din ngr. πολυλογία. Vezi definitia »