VITALÍSM s. n. concepție idealistă despre natura vieții, care explică fenomenele acesteia prin prezența în organismele vii a unui principiu imaterial, animator, diriguitor (forță vitală, entelehie, suflet etc.). (< fr. vitalisme) Vezi definitia »

HULIGANÍSM s. n. Tulburare a ordinii și moralei publice prin manifestări care arată lipsă de cuviință sau de respect față de regulile de conviețuire socială. – Huligan + suf. -ism. Vezi definitia »

ERETÍSM s. n. 1. excitație a sistemului nervos senzitiv. ♦ ~ cardiac = stare de hiperexcitabilitate cardiacă, la tineri, care se manifestă prin puls rapid și neregulat. 2. (fig.) exaltare violentă a unei pasiuni. (< fr. éréthisme, gr. erethismos) Vezi definitia »

ANEVRÍSM s.n. Dilatare patologică a pereților unei artere. [< fr. anévrisme, cf. gr. aneurysma – dilatare]. Vezi definitia »

FAYOLÍSM s.n. Doctrină administrativă potrivit căreia normele conducătoare din marile întreprinderi se pot aplica și în administrația de stat. [Pron. fa-io-. / < fr. fayolisme, cf. Fayol – inginer și administrator francez]. Vezi definitia »