Definita cuvantului țânțar
ȚÂNȚÁR1, țânțari, s. m. Numele mai multor insecte din ordinul dipterelor, cu corpul și cu picioarele lungi și subțiri, cu aripi înguste, ale căror larve se dezvoltă la cele mai multe specii în ape stătătoare, iar adulții se hrănesc cu sânge, unele specii transmițând prin înțepături frigurile palustre, altele, în stare larvară, atacând culturile de ciuperci, varză, grâu etc. (Culex). ◊ Expr. A face din țânțar armăsar = a exagera. – Lat. zinzalus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țânțar
PROPTÁR, proptare, s. n. Frână la războiul de țesut țărănesc, făcută dintr-o scândură cu crestături, care împiedică rotirea înapoi a sulului cu pânza țesută. – Proptă + suf. -ar. Vezi definitia »
BINÁR, -Ă, binari, -e, adj. Compus din două unități, din două elemente. Aliaj binar. ◊ (Muz.) Subdiviziune binară = subdiviziune a unui timp în două, patru sau opt părți egale. ♦ (Despre plante) Cu organele dispuse câte două, câte patru, câte opt etc. – Fr. binaire (lat. lit. binarius). Vezi definitia »
VATICINÁR, -Ă, vaticinari, -e, adj. (Livr.) Care are caracter de prorocire; profetic, vizionar. – Din fr. vaticinaire. Vezi definitia »
ANTIRÁDAR adj. inv. care anihilează radarul. ◊ care detectează prezența radarului. (< fr. antiradar) Vezi definitia »
ȘLEPÁR, șlepari, s. m. Persoană care conduce un șlep. – Șlep + suf. -ar. Vezi definitia »