Definita cuvantului țiclete
ȚICLÉTE, țicleți, s. m. Pasăre insectivoră cățărătoare, cu ciocul conic, drept și cu penajul cenușiu pe spate și alb pe pântece; țoi1, țiclean (Sitta europaea). – Et. nec.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țiclete
PRODUCTIVITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi productiv; randament, eficiență. ♦ ă muncii = cantitatea de produse obținute în procesul muncii de un lucrător într-o perioadă de timp determinată; eficiența cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă în procesul de producție. 2. capacitate a unor cuvinte de a forma sensuri sau derivate noi. (< fr. productivité) Vezi definitia »
cu moț în frunte expr. (iron.) grozav, nemaipomenit; superior. Vezi definitia »
GRĂÚNTE, grăunți, s. m. 1. Sămânța unor plante, mai ales a cerealelor; bob1, boabă. ◊ Expr. Cât un grăunte de muștar = foarte mic. 2. Mic obiect asemănător cu un grăunte (1), izolat dintr-o masă de obiecte asemănătoare sau desprins dintr-un obiect mai mare. Grăunte de sare. 3. Cristal metalic de formă neregulată care rezultă dintr-un cristal elementar în urma solidificării sau a tratamentelor termice. [Var.: grăúnț s. n., grăúnță s. f.] – Refăcut din pl. grăunți (< lat. *granuceum). Vezi definitia »
scrobéte s.n. (reg.) culcuș, făcut de unele animale (iepure, câine etc.). Vezi definitia »
AMENITÁTE s. f. (Franțuzism) Atitudine binevoitoare, amabilitate, politețe. – După fr. aménité, lat. amoenitas, -atis. Vezi definitia »