flanc, flancuri s. n. (intl.) buzunar lateral. Vezi definitia »

TRANC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere sau de o lovitură puternică și bruscă. [Var.: tránca interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

BLANC¹ s. n. 1. piele tăbăcită, suplă și elastică, (colorată) pentru curelărie, harnașamente și articole tehnice. 2. fâșie de material insensibil care protejează capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică. (< germ. Blank) Vezi definitia »

ANTITÁNC adj. inv. împotriva tancurilor; anticar¹. (< fr. antitank) Vezi definitia »

ORNITORÍNC s. m. mamifer ovipar semiacvatic din ordinul monotremelor, cu botul ca un cioc de rață, în Australia și Tasmania. (< fr. ornithorynque) Vezi definitia »