Definita cuvantului țigară
ȚIGÁRĂ, țigări, s. f. Sul mic făcut dintr-o hârtie foarte fină umplută cu tutun tăiat mărunt, care se aprinde la un capăt, iar din celălalt capăt (vârât între buze) se trage fumul în piept; țigaretă (1). ◊ Țigară de foi = țigară făcută din foi de tutun înfășurate una peste alta; trabuc. – Din germ. Zigarre.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu țigară
PRECÓMĂ s. f. sindrom care precedă coma1, comă în cursul căreia conștiința se păstrează (în parte) trează. (< fr. précoma) Vezi definitia »
SUBCULTÚRĂ s. f. 1. tendință subiacentă de manifestare a unei culturi elementare. 2. subdiviziune a culturii naționale, caracterizată printr-o combinație de factori specifici unui grup social. 3. (med.) cultură care rezultă prin însămânțarea unei alte culturi într-un mediu oarecare. (< engl., fr. subculture) Vezi definitia »
REFERÉNȚĂ s. f. funcție prin care un semn lingvistic se referă la un obiect extralingvistic. (< fr. référence) Vezi definitia »
ANTANAGÓGĂ s. f. răspuns la un argument, la o acuzație. (< fr. antanagoge) Vezi definitia »
ELECTRODIAGNÓZĂ, electrodiagnoze, s. f. (Rar) Electrodiagnostic. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. électrodiagnose. Vezi definitia »