căcát (căcáți), s. m. – Rahat, excrement. Lat. cacatus, cf. căca. – Der. căcățiș, s. n. (fleac, nimic). Vezi definitia »

APOSTOLÁT s. n. propagare a unor idei, a unei învățături; îndeplinire cu abnegație a unei misiuni. (< fr. apostolat, lat. apostolatus) Vezi definitia »

PLANÁT, -Ă adj. (despre zbor) care se efectuează fără a mișca din aripi sau fără motor. (< fr. plané) Vezi definitia »

PERBORÁT s. m. produs prin adiționarea de hidrogen superoxidat unui borat, folosit la substanțele de spălare și de albire, precum și în pasta de dinți. (< fr. perborate) Vezi definitia »

AUTOMÁT, -Ă I. adj. acționat cu ajutorul unui dispozitiv care efectuează singur o anumită operație. ♦ armă ~ă = (și s. n.) = armă de foc la care armarea se face automat; pistol-mitralieră. ◊ (și adv.) care se face mecanic. II. s. n. 1. aparat, dispozitiv, mașină care, fără intervenție exterioară, efectuează o anumită operație. ♦ ~ de scară = dispozitiv care asigură iluminarea temporizată a holului și scările din blocuri. 2. unitate în care băuturile și alimentele ușoare sunt servite automat, prin introducerea într-un aparat a unor fise sau monede. 3. (fig.) om lipsit de voință, fără inițiativă. (< fr. automate, germ. Automat, lat. automatus, gr. automatos) Vezi definitia »