CLĂBẮȚ, clăbéțe s. f. Căciulă din blană de oaie. (din sb. klobuc = căciulă) Vezi definitia »

FULGULÉȚ, fulguleți, s. m. Diminutiv al lui fulg. – Fulg + suf. -uleț. Vezi definitia »

FIULÉȚ, fiuleți, s. m. Diminutiv al lui fiu; fiuț. [Pr.: fi-u-] – Fiu + suf. -(u)leț. Vezi definitia »

PLÂNGĂRÉȚ, -EÁȚĂ, plângăreți, -e, adj. 1. Care este totdeauna gata să plângă; care plânge ușor; care se vaită, se plânge mereu; plângător, plângăcios. 2. (Despre voce, glas etc.) Care aparține unui om plângăcios, care trădează pe omul plângăcios; plin de durere, tânguitor, trist, jalnic; plângător, plâns². – Plânge + suf. -ăreț. Vezi definitia »

ghinț, ghínțuri, s.n. (reg.) 1. unealtă de lărgit gheata. 2. nod de sânge închegat de răceală în corp. Vezi definitia »