NEOCÓR s.m. 1. Păzitor al unui templu în vechea Grecie. 2. Preot însărcinat cu administrarea unui sanctuar (la catolici). [< fr. néocore, cf. gr. neokoros]. Vezi definitia »

MUGITÓR, -OÁRE, mugitori, -oare, adj. 1. (Despre unele animale) Care mugește (I); mugind. 2. P. anal. (Despre ape, furtuni) Care vuiește, care urlă cu putere. – Mugi + suf. -tor. Vezi definitia »

CIRCULATÓR adj. (Rar) Referitor la circulație. ◊ Aparat circulator = inima și vasele prin care circulă sângele în corpul animalelor și al omului. [Var. circulatoriu, -ie adj. / cf. fr. circulatoire, lat. circulatorius]. Vezi definitia »

ANEMOZOOCÓR, -Ă adj. (despre semințe, fructe, spori) răspândit prin intermediul vântului și animalelor. (< fr. anémozoochore) Vezi definitia »

AFÂNĂTÓR, afânătoare, s. n. Mașină de lucru folosită în turnătorie pentru afânarea amestecului de formare. – Din afâna + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »