ORIENTALÍSM s.n. 1. Ceea ce caracterizează popoarele orientale; felul de viață, caracterul, obiceiurile orientalilor. ♦ (Rar) Orientalistică. [Cf. fr. orientalisme]. Vezi definitia »

OBLOMOVÍSM s. n. inactivitate generată de incapacitatea de a face efort, atitudine de apatie; spirit de stagnare. (după rus. oblomovșeina) Vezi definitia »

CHIMIOTACTÍSM s. n. chemotactism. (< fr. chemiotactisme) Vezi definitia »

CORPORATÍSM s. n. Doctrină social-politică și economică, apărută după primul război mondial, care preconiza înlocuirea sindicatelor muncitorești cu corporații, organizații profesionale din care să facă parte atât muncitorii, cât și patronii, precum și înlocuirea parlamentului cu o reprezentanță națională a corporațiilor. – Din fr. corporatisme. Vezi definitia »

AGENITALÍSM s. n. absență a secreției interne a glandelor sexuale. (< fr. agénitalisme) Vezi definitia »