calțavétă (calțavéte), s. f. – Jartieră. – Mr. călțăvetă. Ngr. ϰαλτζοδέτα, din it. calzetta (DAR; Gáldi, Dict., 157). Rezultatul fonetic este normal; pentru rezultatul rom. al lui δ gr., cf. ivră. Vezi definitia »

BIOMICÍNĂ s. f. aureomicină. (< fr. biomycine) Vezi definitia »

SÉCTĂ s.f. Grup de persoane formând o comunitate religioasă care s-a separat de biserica oficială; (p. ext.) grup de adepți ai unei doctrine. ♦ Clică, grup de persoane care s-au închis în cercul intereselor lor mărunte. [Cf. fr. secte, lat. secta < sequi – a urma]. Vezi definitia »

TETRADRÁHMĂ, tetradrahme, s. f. Monedă de argint în Grecia antică, cu o valoare de patru drahme. – Din fr. tétradrachme. Vezi definitia »

jeguiálă (jiguiálă), s.f. (reg.) arsură sau acreală pe gât; ogic. Vezi definitia »