Definita cuvantului urâciune
URÂCIÚNE, urâciuni, s. f. 1. Ființă cu înfățișare respingătoare; monstru, pocitanie, pocitură. 2. (Înv. și reg.) Urâțenie (1). [Var.: uriciúne s. f.] – Urî + suf. -ciune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu urâciune
MULTITÚDINE s.f. (Liv.) Mulțime; număr mare. [Cf. fr. multitude, lat. multitudo]. Vezi definitia »
IMIXTIÚNE s. f. amestec, intervenție nedorită în treburile cuiva; ingerință. (< fr. immixtion, lat. immixtio) Vezi definitia »
MAGNETOSTRICȚIÚNE, magnetostricțiuni, s. f. (Fiz.) Deformare a unui corp sub acțiunea unui câmp magnetic variabil. – Din fr. magnétostriction. Vezi definitia »
PLENITÚDINE s. f. însușire, stare a ceea ce este deplin; deplinătate, desăvârșire, totalitate. (< fr. plénitude, lat. plenitudo) Vezi definitia »
PREVENȚIÚNE s. f. v. prevenție. Vezi definitia »