Definita cuvantului urdar
URDÁR, (1) urdari, s. m., (2, 3) urdare, s. n. 1. S. m. Cioban care face urda la stână; vânzător de urdă. 2. S. n. Vas, ceaun, căldare în care se fierbe sau în care se păstrează urda. 3. S. n. Unealtă cu care se amestecă zerul pus la fiert pentru a se obține urda (1). – Urdă + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu urdar
a cunoaște ca pe propriul buzunar expr. v. a cunoaște ca-n palmă. Vezi definitia »
COTIUGÁR1 s. m. v. cotigar2. Vezi definitia »
călifár (călifári), s. m. – Pasăre de apă, varietate de rață sălbatică (Tadorna casarca). Gr. ϰαλλίφαρος „bine îmbrăcat” (Scriban); cf. bg. kalefar, kilifar. Este puțin probabilă explicația lui Cihac, II, 487, bazată pe mag. kanály fehér, numele altei păsări de apă. Vezi definitia »
BLIDÁR, (1, 2) blidari, s. m., (3) blidare, s. n. 1. S. m. Meșteșugar care face blide. 2. S. m. Lingău, linge-blide, linge-talere. 3. S. n. Raft, dulap cu rafturi pe care se păstrează blidele. – Blid + suf. -ar. Vezi definitia »
PĂLIMÁR2 s. n. v. pălămar1. Vezi definitia »