OFTIGÍT, -Ă, oftigiți, -te, adj. v. OFTIGI. – [DLRM] Vezi definitia »

HĂULÍT, -Ă, hăuliți, -te, adj. v. HĂULI. – [DEX '98] Vezi definitia »

ACOLÍT, -Ă, acoliți, -te, subst. 1. S. m. și f. Persoană care urmează, care ajută pe cineva (într-o acțiune, într-un domeniu de activitate). ♦ Părtaș, complice la o uneltire (criminală). 2. S. m. Slujitor de rang inferior din clerul catolic, având atribuții legate de cult. – Din fr. acolyte. Vezi definitia »

BANATÍT s. n. Rocă eruptivă cu structură granitică, existentă în Banat și în Munții Apuseni, utilizată ca material de construcție. – Din fr. banatite. Cf. n. pr. Banat. Vezi definitia »

ÎNRĂBOJÍT, -Ă, înrăbojiți, -te, adj. Care este trecut la răboj; înscris. – Din în- + răboj. Vezi definitia »