Definita cuvantului urluitoare
URLUITOÁRE, urluitori, s. f. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. [Pr.: -lu-i-. - Var.: uruitoáre s. f.] – Urlui + suf. -toare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu urluitoare
CÉRNERE, cerneri, s. f. Acțiunea de a cerne; cernut1. – V. cerne. Vezi definitia »
DETIMBRÁRE s. f. modificare a spectrului de frecvență, a timbrului unei transmisiuni fonice. (< de1- + timbru) Vezi definitia »
BUIMĂCÍRE, buimăciri, s. f. Faptul de a (se) buimăci. Vezi definitia »
LÂNGOÁRE s. f. v. lingoare. Vezi definitia »
POLICONDENSÁRE s. f. Reacție de combinare a unor monomeri într-o macromoleculă, cu eliminarea concomitentă a unor produse secundare. – Poli- + condensare (după fr., engl. polycondensation, germ. Polykondensation). Vezi definitia »