Definita cuvantului urnă
ÚRNĂ, urne, s. f. 1. Vas de pământ sau de bronz, de capacități și de forme diferite, în care se păstrau în antichitate unele lichide. 2. Vas în care se păstrează cenușa morților incinerați; cenușar (I 3). 3. Cutie prevăzută cu o deschizătură îngustă, pe unde se introduc buletine de vot, numerele unei loterii etc. – Din fr. urne, lat. urna.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu urnă
MIGĂLITÚRĂ, migălituri, s. f. Lucru executat cu migală. – Migăli + suf. -tură. Vezi definitia »
OPERÉTĂ s. f. reprezentație teatrală cu acompaniament de orchestră, în care replicile cântate alternează cu dialoguri vorbite. ◊ teatru consacrat acestui gen de reprezentații. (< germ. Operette, it. operetta, fr. opérette) Vezi definitia »
postélnică2, postélnice, s.f. (reg.) bucată de lemn de 25 de cm lungime, prevăzută cu 3 găuri, folosită la sania sau căruciorul cu care se transportă lemne de foc. Vezi definitia »
HURDUCĂTÚRĂ, hurducături, s. f. Zdruncinătură, zguduire; zgomot produs de ceva care (se) hurducă; hurducăială. – Hurduca + suf. -ătură. Vezi definitia »
șúncă (-ci), s. f. – Jambon. Germ. Schinken, dial. Schunke (Cihac, II, 397; Borcea 213; Gáldi, Dict., 183), cf. mag. sonka, sunka, sb., cr. šunka. Vezi definitia »