HIPERCLOREMÍE s. f. creștere a concentrației de clor din serul sangvin. (< fr. hyperchlorémie) Vezi definitia »

POLIDACTILÍE s.f. (Med.) Anomalie caracterizată prin prezența mai multor degete la mâini sau la picioare. [Gen. -iei. / < fr. polydactylie, cf. gr. polys – numeros, daktylos – deget]. Vezi definitia »

ORGANIZÁȚIE, organizații, s. f. 1. Asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți conform unui regulament sau unui statut, în vederea depunerii unei activități organizate. ◊ Organizație de bază = (ieșit din uz) unitate organizatorică fundamentală a Partidului Comunist Român și a Uniunii Tineretului Comunist, care cuprindea cel puțin trei membri. 2. Mod de organizare, orânduire, aranjare; rânduială, alcătuire. – Din germ. Organisation, fr. organisation, rus. organizațiĩa. Vezi definitia »

HEMOGENÍE s. f. boală de sânge, la femei, manifestată prin scăderea numărului trombocitelor. (< fr. hémogénie) Vezi definitia »

INTERLÍNIE s. f. 1. (poligr. tradițională) linie de plumb mai puțin înaltă decât literele, la răritul rândurilor de text; durșus. 2. linie la suprafața tegumentelor, traiectul unei articulații. (< fr. interligne) Vezi definitia »