CÁLĂ¹ s.f. 1. Încăpere aflată între puntea cea mai de jos și carlinga navei, în care se pune încărcătura. 2. Plan înclinat către mare pe care se construiesc sau se repară nave. [< fr. cale, cf. it. cala, gr. chalan – a coborî]. Vezi definitia »

EXOPLÁSMĂ s. f. zona periferică a citoplasmei. (< fr. exoplasme) Vezi definitia »

SMÂNTÂNĂ s. f. 1. Produs alimentar gras, de culoare albă-gălbuie, care se formează la suprafața laptelui nefiert, după ce a fost lăsat câtva timp la temperatura obișnuită, sau care se separă din lapte cu o mașină centrifugă specială. ♦ (Reg.) Caimac. 2. Fig. Partea cea mai bună, cea mai valoroasă dintr-un lucru. – Cf. bg., ucr. smetana. Vezi definitia »

ROTITÚRĂ, rotituri, s. f. (Pop.) Rotire, roată, ocol. – Roti + suf. -tură. Vezi definitia »

HUNEDOREÁNCĂ, hunedorence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Hunedoara. ♦ Locuitoare din municipiul sau județul Hunedoara. – Hunedorean + suf. -că. Vezi definitia »