OXOSINTÉZĂ s. f. procedeu industrial de obținere a aldehidelor prin tratarea olefinelor cu un amestec de oxid de carbon și hidrogen. (< fr. oxosynthèse) Vezi definitia »

noroitúră s.f. (reg.) loc cu mocirlă rezultat din inundații. Vezi definitia »

TORPÍLĂ, torpile, s. f. 1. Proiectil submarin prevăzut cu motor propriu și cu încărcătură explozivă, care se lansează împotriva unei nave inamice de pe o navă de luptă, din avion sau de pe coastă. 2. Pește marin cu schelet cartilaginos, cu corpul turtit dorsal și ventral, capabil să producă la atingere, descărcări electrice cu care își ucide prada (Torpedo marmorata). 3. (Ieșit din uz; în compusul) Om-torpilă = torpilă (1) condusă la țintă de unul sau doi oameni, care se îndepărtau după ce o prindeau de fundul navei. – Din fr. torpille. Vezi definitia »

FIRÍDĂ, firide, s. f. Adâncitură de forma unei ferestre oarbe lăsată într-un zid, în peretele unei sobe etc., cu scop utilitar sau decorativ; p. ext. deschizătură îngustă într-un zid. – Din bg. firida. Vezi definitia »

OSCILOGRÁMĂ s. f. diagramă obținută la oscilograf. (< fr. oscillogramme) Vezi definitia »