AMBROZIÁN, -Ă adj. care aparține sf. Ambrozie, ritului sau cântului liturgic care îi sunt atribuite. (< fr. ambrosien) Vezi definitia »

Laberman s. (glum.) onanist. Vezi definitia »

galileeán (-le-ean) adj. m., s. m., pl. galileéni (-le-eni); adj. f., s. f. galileeánă, pl. galileéne Vezi definitia »

comán s. n. – Diavolul. Cuvînt rar, atestat o singură dată, în Mold. După DAR, de la numele cumanilor, popor turanic care a ocupat partea răsăriteană a României în sec. XI-XIII; însă această ipoteză este puțin probabilă. Este posibil să fie vorba de un der. cu suf. – man, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, hoțoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Vezi definitia »

IRAKIÁN, -Ă, irakieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Irakului sau este originară din Irak. 2. Adj. Care aparține Irakului sau populației lui, privitor la Irak sau la populația lui. ♦ (Substantivat, f.) Limba irakiană. [Pr.: -ki-an] – Din fr. irakien. Vezi definitia »