TOCHITÚRĂ, tochituri, s.f. Preparat culinar numit și topitură, făcut tradițional cu ocazia tăierii porcului, din carne grasă tăiată mărunt, prăjită cu ceapă în tigaie, având aspect de tochitură (= jumări obținute prin topirea slăninii). Ca specialitate gastronomică românească, este realizată din bucăți mici de carne de porc, de organe și de cârnăciori, prăjite la tigaie, servite cu garnitură de mămăliguță, cu ochiuri și brânză rasă deasupra. Vezi definitia »

ÁFTĂ, afte, s. f. Ulcerație superficială și dureroasă, care apare pe mucoasa gurii sau a faringelui. – Fr. aphte (lat. lit. aphtae). Vezi definitia »

SULIMENEÁLĂ, sulimeneli, s. f. (Înv.) Sulimenire. 2. Suliman (1) [Var.: sulemeneálă s. f.] – Sulimeni + suf. -eală. Vezi definitia »

sălbăticitúră, sălbăticitúri, s.f. (reg.) sălbăticiune. Vezi definitia »

libarcă, libărci s. f. (peior.) prostituată. Vezi definitia »