MONUMÉNT s.n. 1. Lucrare de arhitectură sau de sculptură ridicată în amintirea unui eveniment, a unui personaj ilustru etc. ; (p. ext.) construcție mare cu felurite elemente arhitectonice sau ornamentale. 2. (Fig.) Document istoric de mare valoare; lucrare valoroasă care reprezintă ceva deosebit sau care are o semnificație deosebită pentru știința respectivă. ◊ Monument al naturii = plantă, animal, obiect sau fenomen din natură care are o importanță deosebită sau o semnificație specială. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. monument, lat. monumentum]. Vezi definitia »

BRANȘAMÉNT, branșamente, s. n. Legătură între o conductă principală a unei rețele de distribuție (de energie electrică, de apă, de gaze etc.) și una secundară, care servește la alimentarea unui consumator. – Din fr. branchement. Vezi definitia »

REVOLTÁNT, -Ă adj. Revoltător. [< fr. révoltant]. Vezi definitia »

IMPRESIONÁNT adj. (adesea adv.) Care lasă o puternică impresie; emoționant. [Pron. -si-o-. / cf. fr. impressionnant]. Vezi definitia »

DEZOXIDÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care dezoxidează. (< fr. désoxydant) Vezi definitia »