ÁNSĂ s.f. 1. Toartă de care se prinde un vas, un coș etc. 2. Fir de platină sau de nichelină în formă de laț, care servește la recoltarea sau la însămânțarea microorganismelor. 3. Formație anatomică în formă de toartă. 4. Intrând al mării, îngust și adăpostit. / < fr. anse, cf. lat. ansa]. Vezi definitia »

ȘENÍLĂ s.f. (Tehn.) Organ de rulare al unor vehicule, format dintr-o bandă metalică continuă care se înfășoară peste roți. [< fr. chenille]. Vezi definitia »

PERSISTÉNȚĂ s.f. Acțiunea sau faptul de a persista; stăruință, insistență. ♦ Persistența imaginilor = menținere a unei senzații vizuale pe retină un anumit timp după ce imaginea obiectului a dispărut din câmpul vizual. [Cf. fr. persistance, it. persistenza]. Vezi definitia »

RADIOLUMINESCÉNȚĂ s. f. luminescență provocată de radiații. (< fr. radioluminescence) Vezi definitia »

VORTICÉLĂ s.f. Gen de infuzori ciliați care trăiesc în ape dulci sau sărate. [< fr. vorticelle]. Vezi definitia »