Definita cuvantului vântui
VÂNTUÍ, pers. 3 vântuiește, vb. IV. 1. Intranz. (Despre vânt) A sufla cu putere, vijelios. 2. Tranz. (În superstiții, subiectul fiind „vântul rău”) A face pe cineva să înnebunească sau să ologească. – Vânt + suf. -ui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vântui
arăduí (arăduiésc, arăduít), vb. – A pleca, a se duce. Mag. eredni, În Trans. Vezi definitia »
frăsuí (-uésc, frăsuít), vb. refl. – (Mold.) 1. A-și pierde răbdarea, a se agita. – 2. A se plînge. Rut. frasuvaty śa „a se neliniști” (DAR). Vezi definitia »
HĂLĂDUÍ, hălăduiesc, vb. IV. Intranz. 1. (Pop.) A trăi undeva în voie, în libertate, în liniște; p. ext. a locui. 2. (Înv.) A scăpa cu viață (de o primejdie). 3. (Reg.) A izbuti, a reuși. – Din magh. haladni „a propăși, a merge mai departe”. Vezi definitia »
TIHUÍ, tihuiesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A huidui. Vezi definitia »
restituí (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. restítui, 3 restítuie, imperf. 3 sg. restituiá; conj. prez. 3 să restítuie Vezi definitia »