Definita cuvantului vânzător
VÂNZĂTÓR, -OÁRE, vânzători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană fizică sau juridică care vinde ceva (ocazional sau permanent). ♦ Spec. Persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela. ◊ Expr. (Ir.) Vânzător de piei de cloșcă = negustor fără marfă și fără capital. ♦ (Adjectival) Care este de vânzare, destinat vânzării, de vândut. ◊ Loc. vb. A face (un bun imobil) vânzător = a pune în vânzare, a vinde. 2. Fig. (Adesea adjectival) Trădător, înșelător. – Vinde + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vânzător
PONTATÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Cel care înregistrează prezența muncitorilor la lucru sau cantitatea produselor realizate într-un anumit timp. 2. Cel care pontează la jocul de cărți. [< ponta + -tor, după fr. pointeur]. Vezi definitia »
MONOFLÓR, -Ă, adj. (Despre miere, polen etc.) Care a fost cules de la o singură specie de floare. – Mono- + flor[al]. Vezi definitia »
REFORMATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. 1. (Propagator) de reforme, (cel) care reformează, care înnoiește. 2. (Înfăptuitor, adept) al Reformei (2). [Cf. fr. réformateur, lat. reformator]. Vezi definitia »
ÎNVĂLUITÓR, -OÁRE, învăluitori, -oare, adj. 1. Care înfășoară, învelește, acoperă; care cuprinde, care înconjură din toate părțile. 2. (Mil.) Care încercuiește, care împresoară inamicul. [Pr.: -lu-i-] – Învălui + suf. -tor. Vezi definitia »
NUMEROTATÓR s. n. instrument pentru numerotat paginile diferitelor imprimate; numeroter. (după fr. numéroteur) Vezi definitia »