MUSTĂCÍ, mustăcesc, vb. IV. Intranz. 1. A râde pe sub mustață, a zâmbi reținut. 2. A strâmba din nas, a fi nemulțumit de ceva. – Din mustață. Vezi definitia »

păcălici s. m. invar. 1. persoană care are obiceiul să păcălească / să facă farse. 2. ( intl.) om prost, obiect al batjocorii celor din jur. Vezi definitia »

otincí, otincésc, vb. IV (reg.) 1. a lega firele rupte de natra războiului. 2. a lega strâns cu otincul. 3. a urni cu o pârghie. 4. a pune o greutate mai mare pe cel mai puternic. Vezi definitia »

ghivéci (-ce), s. n. – 1. Glastră. – 2. Oală. – 3. Fel de mîncare tipic pregătit cu carne prăjită și diverse zarzavaturi. – Mr. ghivece. Tc. ǵüveç (Șeineanu, II, 184), cf. ngr. γϰιουβέτσι, bg. geveč. Sensul 3 se folosește la pl. ghiveciuri. Vezi definitia »

cíci s.m. pl. (reg.) tăiței. Vezi definitia »